- cronométru
- s. n. (sil. -tru), art. cronométrul; pl. cronométre
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
cronométru
Look at other dictionaries:
cronometru — CRONOMÉTRU, cronometre, s.n. Instrument de precizie care funcţionează pe principiul ceasornicului, permiţând măsurarea timpului până la fracţiuni de secundă (folosit la normarea proceselor de muncă, la determinarea rezultatelor în întreceri… … Dicționar Român
cronometric — CRONOMÉTRIC, Ă, cronometrici, ce, adj. (Ca) de cronometru. – Din fr. chronométrique. Trimis de IoanSoleriu, 31.07.2004. Sursa: DEX 98 cronométric adj. → metric Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic CRONOMÉTRI//C… … Dicționar Român
cronic — CRÓNIC, Ă, cronici, ce, adj. (Despre boli) Care are o evoluţie lentă, care are un caracter de durată. ♦ fig. Care se prelungeşte multă vreme şi nu mai poate fi uşor înlăturat. – Din fr. chronique, lat. chronicus. Trimis de IoanSoleriu, 31.07.2004 … Dicționar Român
cronometra — CRONOMETRÁ, cronometrez, vb. I. tranz. A măsura durata unei acţiuni cu ajutorul unui cronometru. – Din fr. chronométrer. Trimis de IoanSoleriu, 31.07.2004. Sursa: DEX 98 cronometrá vb. (sil. tra), ind. prez. 3 sg. şi pl … Dicționar Român
radiocronometru — RADIOCRONOMÉTRU s. n. instrument pentru determinarea calităţii mijlocii a unui fascicul de radiaţie eterogenă. (< radio1 + cronometru) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român
